Coșul meu

Ghid succint al ciupercilor medicinale. Beneficii, istorie, studii clinice.

Acest ghid cuprind următoarele:

  1. Introducere
  2. Despre unele ciuperci medicinale
  3. Cum se consumă ciupercile medicinale
  4. Contraindicații generale ale consumului de ciuperci medicinale
  5. Glosar cu termeni de specialitate

NB: Notele de subsol se regăsesc la finalul articolului.


Introducere

În septembrie 1991, un grup de turiști în Alpii tirolezi au descoperit ceva remarcabil. Pe o creastă stâncoasă, undeva la o altitudine de peste 3.000 metri, au găsit o mumie veche de 5.300 ani, cel mai vechi și intact om găsit până acum. Descoperirea lui Ötzi (cunoscut și sub numele de Omul zăpezilor) a adus la suprafață multe informații despre perioada neolitică europeană. Asupra sa a fost găsit un topor cu lamă de cupru. Până atunci, studiile antropologice concluzionaseră că oamenii au început prelucrarea cuprului în urmă cu 4.000 de ani, nu 5.300. Totodată, este posibil ca acesta să fi fost supus unui tratament similar acupuncturii – tatuajele de pe picoare și spate se alfă pe sau în proximitatea punctelor de acupunctură pentru tratarea artritei.

Pentru micologi, botaniștii care studiază fungi, cel mai interesant obiect găsit asupra lui Ötzi a fost trusa sa de medicamente care conținea, printre altele, două ciuperci uscate care au fost ulterior identificate ca fiind Fomitopsis betulina (inițial Piptoporus betulinus), aceasta fiind cunuoscută pentru proprietățile sale antibacteriene. Cercetătorii au stabilit că Ötzi suferea de paraziți intestinali, și folosea F. betulina ca tratement pentru eradicarea lor[ˆ1]. Prepararea unor infuzii din F. betulina au fost folosite în istoria medicinei tradiționale inclusiv pe teritoriul României[ˆ2].

Deși utilizarea ciupercilor medicinale a devenit o practică aproape necunoscută în istoria Europei[ˆ3], în estul Asiei farmacologia acestora a fost conservată mai bine de un mileniu, iar astăzi ciupercile medicinale se găsesc pe rafturile magazinelor din China, Japonia și Korea, fie uscate, fie râșnite sub formă de pudră sau procesate sub formă de extracte și tincturi.

Începând cu anii 70, ciupercile medicinale au intrat sub lupa medicinei occidentale, într-un efort de a valida științific practicile antice conservate și transmise din generație în generație. Știința prinde din urmă înțelepciunea timpului. În prezent există zeci de mii de studii in vivo și in vitro, cu privire la efectele benefice și curative ale ciupercilor medicinale. Acestea sunt cunoscute pentru multiplele lor funcționalități precum antialergice, citotoxice, imunomodulatorii, antidepresive, antidiabetice, digestive, hepatoprotective, neuroprotective și osteoprotective. Acestea conțin importanți compuși bioactivi, dintre care menționăm aici polizaharidele sub formă de ß-glucani, triterpene, antioxidanți și acizi grași[ˆ4].

Despre unele ciuperci medicinale

1. Coama leului (Hericium erinaceus) – facilitează concentrarea

Coama leului este o ciupercă gourmet având și proprietăți medicinale.  În natură aceasta se găsește rar, iar în unele părți ale lumii, printre care și în România, este specie protejată. Cultivarea acesteia a început în California în anii 80, inițial pentru piața de alimente gourmet, și ulterior practicile de cultivare au fost importate în China pentru piața de ciuperci medicinale.

Tradițional, Coama leului este folosită în medicina tradițională chineză pentru tratarea unor tulburări ale stomacului, ulcerelor și bolilor gastrointestinale[ˆ5]. Astăzi, medicina modernă validează aceste practici antice[ˆ6].

Coama leului este astăzi cunoscută pentru proprietățile sale antibiotice, anticarcinogenice, anti oboseală, antihipertensive, și neuroprotective[ˆ7]. La nivel neuronal, Coama leului stimulează neurogeneza, proces prin care iau naștere neuronii. Din aceste motive, studiile indică importanța acestei ciuperci medicinale pentru tratarea despresiei, scăderea anxietății[ˆ8], precum și pentru prevenirea, respectiv tratarea Alzheimer-ului și al altor boli neurodegenerative[ˆ9]. 

Consumată zilnic, Coama leului stimulează activitatea neuronală și mărește capacitatea de concentrare.

2. Reishi (Ganoderma lucidum) – rol în apărare

Probabil cea mai cunoscută ciupercă medicinală, Reishi este folosită în practicile medicinei tradiționale chinezești de mai bine de 2.000 de ani. Denumită și ‘ciuperca imortalității’, aceasta obișnuia să fie folosită de către împărații chinezi pentru longevitate, fiind de asemenea utilizată și pentru tratarea astmei, bronșitei, gastritei și insomniei[ˆ10].

Astăzi, Reishi este cea mai studiată ciupercă medicinală datorită impactului complex pe care îl are asupra organismului uman. În consecința proprietăților imunoregulatorii, Reishi acționează asupra sistemului imunitar atât când acesta este slăbit, cât și atunci când este prea activ[ˆ11]. De asemenea, această ciupercă echilibrează nivelul de melatonină din corp, atenuând tulburările cronice de somn[ˆ12].

Un studiu publicat în Nature Science Reports în 2018 a confirmat că, datorită efectelor pe care Reishi le are asupra sistemului imunitar, aceasta are capacitatea de a inhiba creșterea tumorilor canceroase fără a afecta procesele renale și hepatice, respectiv fără a suprima măduva osoasă[ˆ13]. 

Reishi prezintă, de asemenea, proprietăți antidiabetice, antioxidante și hipotensive (reglează hipertensiunea); are funcții hipoglicemice și capacitatea de a echilibra nivelul radicalilor liberi din corp.

3. Chaga (Inonotus obliquus) – rol în adaptare

Chaga se găsește pe mestecenii argintii (Betula pubescens) din latitudinile nordice ale lumii. Tradițional, Chaga a fost folosită de triburile indigene din nordul europei, în principal ca intiinflamator.

Cercetările asupra ciupercii Chaga relevă proprietăți ativirale, antiparasitice, antiinflamatorii, antioxidante, antidiabetice și imunomodulatorii, hipoglicemice, hipolipidemice și hepatoprotective[ˆ14]. Din acest motiv, Chaga este considerată unul dintre cei mai potenți adaptogeni.

Consumul zilnic de Chaga produce efecte pozitive asupra modului în care organismul gestionează stresul. Proprietățile adaptogene ale Chaga echilibrează nivelul de cortizol din corp (hormonul responsabil de instinctul de luptă sau fugă). 

4. Coada curcanului (Trametes versicolor) – rol în apărare

Este printre cele mai răspândite ciuperci din lume, datorită preferinței pentru zonele temperate. Se găsește de obicei pe copacii aflați în putrefacție. 

Coada curcanului este folosită în medicina estică pentru întărirea sistemului imunitar și este aproape la fel de veche în utilizare precum Reishi. În medicina tradițională chineză este prescrisă pentru vindecarea infecțiilor pulmonare, flegmă excesivă și hepatită. 

Această ciupercă se bucură de o reputație bună în sfera medicinei moderne. Din ea derivă unul dintre cele mai răspândite medicamente împotriva cancerului, Krestin, medicament dezvoltat în Japonia la finalul anilor 70. 

Studiile recente asupra efectelor produse în organismul uman de consumul de Coada curcanului îndică o mărire a numărului de celule NK (Natural Killer) și limfocite citotoxice, responsabile cu prevenirea și reducția tumorilor, datorită prezernței polizaharidei K (PSK)[ˆ15].

Cum se consumă ciupercile medicinale?

Pereții celulelor care compun ciupercile sunt formați din chitină, un compus care nu poate fi procesat de către corpul uman. Așadar, ciupercile trebuie întotdeauna procesate pentru a face compușii biodisponibili. Acest lucru este valabil și pentru ciupercile medicinale. Pentru a putea debloca polizaharidele și restul compușilor importanți, se recomandă extracția. 

În prezent, ciupercile medicinale se găsesc în comerț sub următoarele forme:

1. Sub formă de extract

Poate fi realizat în două modalități: în apă sau în alcool. 

În cazul extracției în apă, ciupercile se pun în apa încălzită la aproximativ 80 de grade Celsius pentru un anumit interval, care variază de la ciupercă la ciupercă. Astfel sunt extrase polizaharidele, care devin biodisponibile. Rezultatul extracției cu apă este sub formă de pudră. !A nu se confunda cu pudra de ciuperci- realizată printr-un proces de uscare prin pulverizare.

Extracția cu alcool eliberează triterpenele din pereții de chitină ai celulelor. Extractele cu alcool sunt de obicei sub formă de tincturi.

Compușii care devin disponibili pentru a fi asimilați de corpul uman prin procesele de extracție stau la baza efectelor curative enumerate anterior. 

2. Sub formă de pudră

Este rezultatul măcinării ciupercilor uscate. În cazul pudrelor, pentru a beneficia de compușii importanți ai ciupercilor medicinale, este necesar un proces de preparare termică (de exemplu sub formă de ceai, sau transformarea pudrei în tinctură.) 

Contraindicații generale ale consumului de ciuperci medicinale

Oamenii nu manifestă reacții adverse provocate de consumul de ciuperci medicinale, ca regulă generală. Totuși, nu sunt recomandate persoanelor care manifestă reacții alergice la ciuperci. Nu se recomandă consumul de către femeile însărcinate întrucât nu există studii suficient de concludente despre efectul pe care l-ar avea asupra sarcinii. Reishi nu este indicată celor cu hipotensiune. 

Câteva cuvinte de încheiere

Consumul de ciuperci medicinale a început în Orientul Îndepărtat în urmă cu două milenii. Primele eforturi de cultivare a ciupercilor au început în urmă cu 700 de ani în China, fiind până atunci rezervate elitelor. 

Începând cu anii 1970, ciupercile medicinale au intrat sub lupa interogativă a științei moderne, care a confirmat și continuă să confirme înțelepciunea străveche. În societatea Occidentală, de altfel micofobă, ciupercile medicinale au pătruns concomitent cu descoperirile făcute în știință. La început în cercuri închise, astăzi ciupercile medicinale au început să iasă din tabu și să ajungă în casele europenilor și a nord-amercianilor atât sub formă de extracte, cât și integrate în alte produse, precum cafea, ceai și mâncare. 

Ciupercile medicinale sunt, după cum sunt descrise de mulți în testimoniale culese de pe mapamond, cu adevărat magice. Atât timpul cât și știință confirmă acest fapt.

Glosar cu termeni de specialitate

Alimente funcționale – acele alimente care, pe lângă aportul nutritiv, produc și un efect benefic asupra sănătății;

Adaptogeni – produse care au o activitate non-specifică în corp, producând un efect de normalizare a funcțiilor fiziologice ale organismului, indiferent de situația patologică, și care acționează în principal asupra glandelor suprarenale pentru a stabiliza producția hormonală a corpului și a regla nivelul de glicemie;

Polizaharide lanțuri lungi de molecule construite din unități de zaharide, formate din grăsimi vegetale;

Beta-glucani o specie de polizaharide găsite în ciupercile medicinale, responsabile pentru efectele benefice ale acestora;

Triterpene clasă de compuși organici regăsite și în ciupercile medicinale, având în principal un rol antiinflamator;

Imunomodulator – având calitatea de a regla sistemul imuntar; de a-l calma atunci când este excitat, și de a-l întâri atunci când este slăbit;

Antioxidanți – substanțe care echilibrează nivelul radicalilor liberi din corp, responsabili de procesul de îmbătrânire;

Radicali liberi – atomi de oxigen produși de celulele albe și macrofagele pentru a distruge bacterii, virusuri, paraziți și celule maligne (cancerigene);

Celule NK (Natural Killer) – o specie de celule care circulă prin sistemul sanguin, având funcția de a detecta și a distruge celulele străine;

Limfocite T citotoxice – o specie de celule care compun sistemul imunitar care au funcția de a distruge alte celule infectate de către virusuri sau transfigurate de cancer.


Note de subsol:

[ˆ1] Pleszczyńska, M., Lemieszek, M.K., Siwulski, M. et al. Fomitopsis betulina (formerly Piptoporus betulinus): the Iceman’s polypore fungus with modern biotechnological potential. World J Microbiol Biotechnol 33, 83 (2017), p. 82. https://doi.org/10.1007/s11274-017-2247-0

[ˆ2]  ibidem

[ˆ3] Mai multe informații despre (ne)utilizarea ciupercilor în cultura Occidentală vor fi furnizate într-un articol viitor.

[ˆ4] Venturella, G., Ferraro, V., Cirlincione, F., Gargano, M.L., Medicinal Mushrooms: Bioactive Compounds, Use, and Clinical Trials, Int. J. Mol. Sci. 2021, 22, 634, pp. 1-2. https:// doi.org/10.3390/ijms22020634

[ˆ5] Halper, G.M., Miller, A.H., Medicinal Mushrooms. Ancient Remedies for Modern Ailments, Ed. Rowman & Littlefield, 2002, p. 108.

[ˆ6] Diling C, Chaoqun Z, Jian Y, et al. Immunomodulatory Activities of a Fungal Protein Extracted from Hericium erinaceus through Regulating the Gut Microbiota. Front Immunol. 2017;8:666. Published 2017 Jun 12. doi:10.3389/fimmu.2017.00666

[ˆ7] Friedman M. Chemistry, Nutrition, and Health-Promoting Properties of Hericium erinaceus (Lion’s Mane) Mushroom Fruiting Bodies and Mycelia and Their Bioactive Compounds. J Agric Food Chem. 2015 Aug 19;63(32):7108-23. doi: 10.1021/acs.jafc.5b02914. Epub 2015 Aug 5. PMID: 26244378; Khan MA, Tania M, Liu R, Rahman MM. Hericium erinaceus: an edible mushroom with medicinal values. J Complement Integr Med. 2013 May 24;10:/j/jcim.2013.10.issue-1/jcim-2013-0001/jcim-2013-0001.xml. doi: 10.1515/jcim-2013-0001. PMID: 23735479.

[ˆ8] Chong PS, Fung ML, Wong KH, Lim LW. Therapeutic Potential of Hericium erinaceus for Depressive Disorder. Int J Mol Sci. 2019 Dec 25;21(1):163. doi: 10.3390/ijms21010163. PMID: 31881712; PMCID: PMC6982118.

[ˆ9] Trovato Salinaro A, Pennisi M, Di Paola R, et al. Neuroinflammation and neurohormesis in the pathogenesis of Alzheimer’s disease and Alzheimer-linked pathologies: modulation by nutritional mushrooms. Immun Ageing. 2018;15:8. Published 2018 Feb 14. doi:10.1186/s12979-017-0108-1

[ˆ10] Halper, G.M., Miller, A.H., Medicinal Mushrooms. Ancient Remedies for Modern Ailments, Ed. Rowman & Littlefield, 2002, p. 52.

[ˆ11] Sheng Z, Wen L, Yang B. Structure identification of a polysaccharide in mushroom Lingzhi spore and its immunomodulatory activity. Carbohydr Polym. 2022 Feb 15;278:118939. doi: 10.1016/j.carbpol.2021.118939. Epub 2021 Nov 26. PMID: 34973757.

[ˆ12] Yao C, Wang Z, Jiang H, Yan R, Huang Q, Wang Y, Xie H, Zou Y, Yu Y, Lv L. Ganoderma lucidum promotes sleep through a gut microbiota-dependent and serotonin-involved pathway in mice. Sci Rep. 2021 Jul 1;11(1):13660. doi: 10.1038/s41598-021-92913-6. PMID: 34211003; PMCID: PMC8249598.

[ˆ13] Zhao, R., Chen, Q. & He, Ym. The effect of Ganoderma lucidum extract on immunological function and identify its anti-tumor immunostimulatory activity based on the biological network. Sci Rep 8, 12680 (2018). https://doi.org/10.1038/s41598-018-30881-0

[ˆ14] Szychowski KA, Skóra B, Pomianek T, Gmiński J. Inonotus obliquus – from folk medicine to clinical use. J Tradit Complement Med. 2020;11(4):293-302. Published 2020 Aug 22. doi:10.1016/j.jtcme.2020.08.003

[ˆ15] National Cancer Institute – Medicinal Mushrooms (PDQ) – Health Professional Version. Acest raport poate fi accesat aici: https://www.cancer.gov/about-cancer/treatment/cam/hp/mushrooms-pdq#_7 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vrei să te faci parte din rețeaua noastră de miceliu?

Creează un cont pentru a beneficia de reduceri la produsele noastre și pentru a fi la curent cu noile promoții și postări de blog.